CAUTĂ

Frumoasa satului

Frumoasa satului

Frumuseţe – un acord tainic între dorinţa de revenire acasă, în satul natal şi dorul de ducă, de aventură în neştiut, în imprevizibil, în nesiguranţă, în necunoscut, în culturi şi civilizaţii diferite, un curaj nebun de a fi oşan oriunde-ar fi, o bucurie de a trezi bucurie în sufletele celor rămaşi acasă, atunci când mirii vor să-şi facă nunta după rânduiala strămoşilor – cu steag, belciug, găteala miresei, ceteră, danţ  şi apoi şi cele domneşti.....acolo unde tropotind cu picioarele-n podele / Trabă să sară stele din ele....

Mai  mândra  satului

Fiecare mireasă din satele Oașului ascunde sub cununa ei gestul străvechi al părului împletit și dezvăluie, în egală măsură, o frumusețe aparte, prin culorile mărgelelor care-i  împodobesc chipul, dar și prin luminile din priviri și zâmbet, podoabele cele mai prețioase ale sufletului. Înșirate în feluri diferite, de la un sat la altul, de la o împletitoare la alta, mărgelele de pe cunună și coadă  reprezintă tot atâtea moduri în care gingășia statuară a oșencei poate fi admirată, savurată și contemplată. Asocierea deloc hazardică dintre culori, mărimi, materiale și nuanțe diverse, reflectă maniera unică în care nunta tradițională  se integrează în viața oșenilor, găteala miresei rămânând un obicei viu, pulsând a dorință și bucurie de a-l trăi cu entuziasm, în ciuda tuturor transformărilor care au survenit în ceea ce privește portul și podoabele specifice acestui ceremonial. Dacă în Cămârzana și Racșa obrajii îi sunt  împodobiți cu o rafinată plasă țesută timp de câteva ore din părul tinerei mirese, colții împletiți pe tâmple încadrându-i fermecător galeșele-i ocheade, în Bixad, Batarci, Valea Seacă, Certeze, Târșolț sau Călinești cununa îi acoperă total capul, ivind tulburător o altfel de frumusețe. Nunta privilegiază statutul femeii în lume și în comunitatea în care trăiește și astfel că ea devine, pentru câteva zile, o regină, în sensul exprimării totale și maximale a frumuseții ei, sub toate aspectele ei rituale: forma cununii o înalță, spiritualizând-o spre cer și apropiind-o de perfecțiunii cercului, șiragurile de bănuți și multitudinea de mărgele o leagă de bogăția și culorile vieții, coada acoperită cu barșone, zgărzi, pletean sau zăvon, sugerând prin forma ei romboidală dorința de feminitate și grație, calități feminine menite să o însoțească pe întreg parcursul existenței. Oșenia miresei este țâpurită de fiecare mărgea înșirată la gât, iar danțul frenetic al culorilor costumului mărturisește dragul de a savura cu intensitate fiecare clipă,  rânduieli lăuntrice  rezonând candid în albul pânzei cămeșii. Originalitatea înstruțatului miresei din Oaș rostește tainic povestea unei împletitoare, viziunea ei despre cel mai important moment din viața unei femei, acela în care din mândră o face și mai mândră, fiecare împletitură a părului legând-o de un destin nou și dezlegând-o de unul vechi, împuținându-i temerile și sporindu-i astfel, Frumusețea.

                                    Mihaela Grigorean

 

Proiect Finanțat de Primăria și Consiliul Local Cluj-Napoca

Remus Tiplea

Remus Tiplea

S-a născut și trăiește în Negresti Oas. A descoperit fotografia după ce a devenit tata. De atunci a experimentat diverse genuri de fotografie, în prezent fiind interesat de cea documentară. Confesiunile Religioase, Ciurdarii Satului, Iuhasii – sînt subiecte pe care Remus le-a dezvoltat în apropierea casei lui din Țara Oasului.

Locația: Casino Centrul de Cultura Urbana Cluj