Interviu Giuseppe Parisi

1)      Care a fost prima ta întâlnire cu fotografia?

Tatăl meu a fost dintotdeauna pasionat de fotografie, şi ne făcea mie şi fraţilor mei fotografii încă de mici. Avea (şi mai are) un Canon T70 pe film, cu 3 lentile: 50mm, 135mm şi 70-300mm. Ţin minte că-l rugam pe tatăl meu să mă lase să arunc din când în când câte o privire prin vizorul aparatului, ca să văd cum arată lucrurile. Aparatele de fotografiat m-au fascinat încă din tinereţe şi mă asiguram că am la mine aparatul foto primit de la tatăl meu, un Lomo pe film, de fiecare dată când aveam ocazia să merg în vreo excursie. Oricum, doar în 2004 am început să privesc fotografia cu ochi serioşi, întâi ca şi un hobby, ulterior ca şi un job, după care am primit tot de la tatăl meu o cameră digitală compactă, de ziua mea. Tatăl meu nu a învăţat nici până azi cum să folosească acea cameră, aşa că mi-a dat-o mie. Din acel moment, am început să studiez fotografia, învăţând regulile de compoziţie, încercând să înţeleg lumina şi cum să o captez aşa cum doream eu. Şi cel mai important lucru a fost că m-am folosit de deprinderile mele avansate de utilizare a computerelor, pentru a avea libertate completă în manipularea imaginilor.

2)      Ai spune că eşti un fotograf comercial? Sau, pur şi simplu, fotograf?

Aş prefera să mă consider un artist vizual şi nu doar un fotograf sau un fotograf comercial, care mi se pare că sună limitativ. Deşi fotografia reprezintă principalul meu domeniu de activitate, adesea mă inspiră să depăşesc limitele imaginaţiei atunci când fotografiez. Adesea mă trezesc că manipulez sau pictez peste fotografiile mele, care sunt precum o pânză albă, însă detaliată, pe care încerc să creez ceea ce-mi dictează imaginaţia. Tehnicile de pictură digitală sunt esenţiale în munca mea, în special în lucrările necomerciale. Întotdeauna încerc să fotografiez şi să pictez digital ceea ce-mi face plăcere: fotografia trebuie să distreze fotografii pentru a scoate ce-i mai bun din ei.

3)      Ce calităţi crezi că aparţin unui bun fotograf?

Cred că un bun fotograf este cel care poate spune o poveste cu o singură imagine simplă, folosind o compoziţie minimală şi eficientă, care vorbeşte mai mult decât 1000 cuvinte. Cunoaşterea regulilor de bază în compoziţie şi iluminare sunt fundamentale, fie că urmezi sau încalci regulile. Acest fapt duce la creaţii care folosesc un limbaj vizual internaţional, oferind fotografiei puterea de a transmite mesaje şi emoţii simple şi clare. Chiar mai mult, ceea ce face diferenţa în ceea ce priveşte calitatea, este abilitatea fotografului de a vedea realitatea prin ochiul camerei. Sarcina fotografului este de a reuşi să găsească magia şi frumuseţea ascunse în lucrurile simple din viaţa de zi cu zi. Asta este ceea ce uimeşte privitorii: faptul de a şti că fac parte din ceea ce privesc.

4)      Ce reprezintă, după părerea ta, o fotografie reuşită?

Ceea ce face ca o fotografie să fie reuşită nu ţine de respectarea unor reguli precum claritatea fotografiei (focus) sau lipsa zgomotului sau granulaţiei; ci emoţiile şi sentimentele pe care le trezeşte acea fotografie în inima şi mintea privitorului. Din păcate, fotografia comercială nu urmează regulile fotografiei „artistice”, iar standardele acesteia pretind lipsa zgomotului şi o iluminare uniformă pentru a-i oferi valoare comercială. Ceea ce e important de ştiut e faptul că, atunci când o fotografie nu corespunde cerinţelor pentru vânzarea comercială ale unei agenţii şi este respinsă, nu înseamnă că fotografia nu este bună. Fotografia comercială are propriile sale reguli, care merg dincolo de scopul unei judecăţi de valoare (artistică) a fotografiilor.

5)      Consideri fotografia comercială mai dificilă decât alte tipuri de fotografie?

Nu consider termenul „comercial” ca şi o categorie, ci ca şi un adjectiv care defineşte direcţiile în care vei depune efort, pentru a-ţi face fotografiile cât mai vandabile şi eligibile pentru a fi selectate de agenţiile comerciale. Cred că orice poate fi vândut în ziua de azi şi toate categoriile fotografiei (peisaje, portrete, mâncăruri, arhitectură, etc.) pot fi comerciale. Astfel, fotografia comercială nu este mai dificilă decât alte tipuri de fotografie, însă dificulatatea constă în a încerca în mod constant să găseşti concepte şi idei originale, pe care să le prezinţi în fotografiile tale. Prioritatea mea constă în a şoca (în sensul pozitiv) şi capta privirea audienţei, pentru a-mi considera proiectele suficient de succes din punct de vedere comercial.

 

6)      Cum îţi alegi subiectele/temele?

Întotdeauna încerc să-mi numesc sentimentele şi să le ofer o identitate vizuală cu ajutorul corpului, atunci când este posibil, pentru a transmite un mesaj. Fotografiile mele conceptuale provin din emoţiile şi experienţele mele de viaţă, pe care simt nevoia să le exprim prin artă. Astfel, toate temerile, îndoielile, durerile şi problemele pe care le descriu cântăresc mai puţin în inima mea. Latura cathartică pe care o are fotografia pentru mine reprezintă acea scânteie care mă inspiră să realizez noi şi noi creaţii.

 

 

7)      Cum ţi-ai descrie fotografiile? Cum le-ar descrie alţii?

Le-aş descrie pur şi simplu ca şi o oglindire a cine sunt. Fotografiile mele reflectă toată pasiunea mea pentru natură, gătit, desen, pictură, culturism, muzică şi culturi din alte ţări. În ceea ce priveşte felul în care alţii privesc lucrările mele, pot spune că postarea lor pe o comunitate fotografică pe Internet, mă ajută să înţeleg cum anume reacţionează oamenii la acestea, fapt care mă ajută să progresez şi să-mi îmbunătăţesc tehnica şi stilul. Primesc multe felicitări pentru stilul meu versatil şi pentru abilitatea de a combina fotografia cu pictura (digitală).

8)      Ce anume îţi face cel mai mult plăcere în fotografie?

Cea mai mare plăcere este atunci când obţin ceva special, magic şi unic dintr-o situaţie simplă şi banală. Scopul meu este să obţin un oarecare echilibru între forme şi spaţii în lucrările mele, şi echilibrul potrivit într Conceptul fotografiei şi Estetica sa. Oricum, punctul culminant este atunci când reuşesc să schimb realitatea cu manipulările pe care le realizez, mai ales atunci când oamenii nu pot observa intervenţia mea asupra imaginii.

 

 

9)      Proiecte viitoare la care lucrezi?…

Am mai multe proiecte la care lucrez însă care nu au fost încă finalizate. Probabil voi publica o carte de gătit, despre gastronomia italiană şi americană. Voi aduna meniurile mele preferate pe care le-am gătit, fotografiat şi colecţionat în ultimii doi ani. Pe lângă asta, aş vrea să ilustrez prin imagini manipulate digital Odiseea lui Homer şi Divina Comedie a lui Dante Alighieri. Acestea sunt două capodopere literare care mi-au plăcut şi mi-au rămas dragi încă din primele zile de şcoală.

10)  Ce sfat(uri) ai da unui fotograf aflat la început? Dar unui fotograf care se lansează în domeniul fotografiei comerciale?

Sfatul meu pentru un fotograf aflat la început este să înveţe Fotografia ca şi obiect de studiu (în şcoală), încercând să nu se axeze doar pe simţul estetic sau Ego-ul artistic. Este foarte important să înveţe să folosească soft-uri de retuşare digitală şi să îşi creeze un portofoliu care să atingă standardele fotografiei comerciale. Oricum, să încerce să obţină maximum prin fotografie şi nu ulterior, reparând greşelile pe computer. Echipamentul foto nu te face un bun fotograf, însă este recomandat să înceapă să strângă bani cât mai repede şi să-i investească în echipament doar după o perioadă mai lungă de practică şi pregătire cu echipament de nivel amator. Fotografia reprezintă o activitate costisitoare, care însă îţi poate oferi multe satisfacţii în schimb.

Fotograf – Giuseppe Parisi – http://www.g2-studio.com

Interviu realizat de Camera Obscura – www.cameraobscura.ro

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.